Amphictyon

Amphictyon
Căsătorit cu	Cranae[*]
Urmași	Itonus[][[Itonus (son of Amphictyon)\|]]^[1] Physcus[] Aetolus[*]
Tată	Deucalion
Mamă	Pyra
Bunic	Prometeu^[2]^[3] Epimeteu^[4]^[3]
Bunică	Clymene^[5] Pandora^[4]^[3]
Frați	Hellen[*]
Modifică date / text

În mitologia greacă, Amphictyon (greaca veche: Αμφικτυών) a fost al doilea fiu al lui Deucalion și al Pyrrha, deși exista o tradiție conform căreia s-ar fi născut din pământ la fel ca și predecesorii lui.

Predecesor: Cranaus	Rege al Atenei 10 ani	Succesor: Erichthonius

Acest articol despre Grecia Antică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

↑ „ЭСБЕ / Итон, в мифологии”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XIIIа, 1894 (în rusă). Sankt Petersburg: Brockhaus–Efron[*]. XIIIа. 1894. Wikidata Q24436550.
↑ Friedrich Lübker (1885), Tadeusz Stefan Zieliński; Aleksandr Ivanovich Georgievskij; Mikhail Kutorga; Friedrich Gelbcke; Piotr Nikitin; Vasily Antonovich Kansky, ed., tradus de Alexander Weismann; Friedrich Gelbcke; Lev Aleksandrovich Georgievskij; Aleksey Davidenkov; Vasily Antonovich Kansky; Piotr Nikitin; Ivan Anikitich Smirnov; Edmund Wert; Osip Yurievich Klemenchich; Nikolai Vasilyevich Rubinsky, „РСКД / Prometheus”, Реальный словарь классических древностей по Любкеру (în rusă), Sankt Petersburg: Society of Classical Philology and Pedagogy[*], Wikidata Q45202630
1 2 3 „ЭСБЕ / Девкалион”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume X, 1893 (în rusă). Sankt Petersburg: Brockhaus–Efron[*]. X. 1893. Wikidata Q24392030.
1 2 „ЭСБЕ / Пирра”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XXIII, 1898 (în rusă). Sankt Petersburg: Brockhaus–Efron[*]. XXIII. 1898. Wikidata Q24482730.
↑ Friedrich Lübker (1885), Tadeusz Stefan Zieliński; Aleksandr Ivanovich Georgievskij; Mikhail Kutorga; Friedrich Gelbcke; Piotr Nikitin; Vasily Antonovich Kansky, ed., tradus de Alexander Weismann; Friedrich Gelbcke; Lev Aleksandrovich Georgievskij; Aleksey Davidenkov; Vasily Antonovich Kansky; Piotr Nikitin; Ivan Anikitich Smirnov; Edmund Wert; Osip Yurievich Klemenchich; Nikolai Vasilyevich Rubinsky, „РСКД / Deucalion”, Реальный словарь классических древностей по Любкеру (în rusă), Sankt Petersburg: Society of Classical Philology and Pedagogy[*], Wikidata Q45179098

[wdref-0248ff2eddb853618a763391e4d5d3ef-1] „ЭСБЕ / Итон, в мифологии”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XIIIа, 1894 (în rusă). Sankt Petersburg: Brockhaus–Efron[*]. XIIIа. 1894. Wikidata Q24436550.

[wdref-f3e0a01a65e641829857a37072dd2643-2] Friedrich Lübker (1885), Tadeusz Stefan Zieliński; Aleksandr Ivanovich Georgievskij; Mikhail Kutorga; Friedrich Gelbcke; Piotr Nikitin; Vasily Antonovich Kansky, ed., tradus de Alexander Weismann; Friedrich Gelbcke; Lev Aleksandrovich Georgievskij; Aleksey Davidenkov; Vasily Antonovich Kansky; Piotr Nikitin; Ivan Anikitich Smirnov; Edmund Wert; Osip Yurievich Klemenchich; Nikolai Vasilyevich Rubinsky, „РСКД / Prometheus”, Реальный словарь классических древностей по Любкеру (în rusă), Sankt Petersburg: Society of Classical Philology and Pedagogy[*], Wikidata Q45202630

[wdref-7a3dc05a06f709af516c1e3c5139ec36-3] 1 2 3 „ЭСБЕ / Девкалион”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume X, 1893 (în rusă). Sankt Petersburg: Brockhaus–Efron[*]. X. 1893. Wikidata Q24392030.

[wdref-ae82188d07a2b7cd7e66b65289a324da-4] 1 2 „ЭСБЕ / Пирра”. Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XXIII, 1898 (în rusă). Sankt Petersburg: Brockhaus–Efron[*]. XXIII. 1898. Wikidata Q24482730.

[wdref-205e7320559a0a9c39606811fe937fac-5] Friedrich Lübker (1885), Tadeusz Stefan Zieliński; Aleksandr Ivanovich Georgievskij; Mikhail Kutorga; Friedrich Gelbcke; Piotr Nikitin; Vasily Antonovich Kansky, ed., tradus de Alexander Weismann; Friedrich Gelbcke; Lev Aleksandrovich Georgievskij; Aleksey Davidenkov; Vasily Antonovich Kansky; Piotr Nikitin; Ivan Anikitich Smirnov; Edmund Wert; Osip Yurievich Klemenchich; Nikolai Vasilyevich Rubinsky, „РСКД / Deucalion”, Реальный словарь классических древностей по Любкеру (în rusă), Sankt Petersburg: Society of Classical Philology and Pedagogy[*], Wikidata Q45179098

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]