Bolsonarism
| Bolsonarism | |
| Bolsonarismo | |
De sus în jos, de la stânga la dreapta:
| |
.jpg) | |
| Oameni-cheie | |
|---|---|
| Conducător | Flávio Bolsonaro Jair Bolsonaro |
| Fondator(i) | Jair Bolsonaro Olavo de Carvalho |
| Date | |
| Înființat | 3 martie 2016 |
| Informații | |
| Ideologie oficială | |
| Poziție politică | Extrema dreaptă[9][10] |
| Membri | Partidul Liberal Istoric Alianța pentru Brazilia Partidul Social Liberal |
Modifică date / text  | |
_(cropped).jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.png)
Bolsonarismul (portugheză bolsonarismo) reprezintă o ideologie sau o mișcare politică asociată cu Jair Bolsonaro. Opiniile, politicile și susținătorii săi sunt descriși în diverse moduri de către cercetători și instituții de presă drept neofasciști sau ca reprezentând un populism de extremă dreapta,[7][8][11] deși Bolsonaro a negat că ar fi fascist,[12] iar unii analiști nu sunt de acord cu o astfel de etichetare.[13] Bolsonarismul a apărut în Brazilia odată cu creșterea popularității lui Bolsonaro, în special în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2018, în urma cărora a fost ales președinte. Criza Partidului Muncitorilor (PT) din timpul guvernării Dilmei Rousseff – declanșată și accelerată de criza politico-economică din 2014 – a consolidat ideologia bolsonaristă și noua dreaptă braziliană, fenomene care se înscriu în contextul ascensiunii populismului de „nouă dreaptă” la nivel internațional.[14][15]
În sfera politică, reprezentanți ai bolsonarismului – precum Eduardo Bolsonaro, fiul lui Jair Bolsonaro – au urmărit să atragă sancțiuni internaționale împotriva Braziliei pentru a-l scăpa pe Bolsonaro de judecata în baza legislației braziliene, demers care a dus la impunerea unor tarife vamale americane asupra țării.[16] De asemenea, deputați pro-Bolsonaro, sprijiniți de partide precum União Brasil, PP și Novo, au încercat să blocheze, să intimideze, să destabilizeze[17][18] și să perturbe activitatea instituțiilor legislative (Senatul și Congresul) ca formă de șantaj pentru a-și atinge obiectivele; printre acestea s-au numărat îngreunarea votării unor proiecte guvernamentale în beneficiul lucrătorilor (cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit) și încercările de a obține eliberarea lui Jair Bolsonaro, precum și a persoanelor implicate în tentativa de lovitură de stat și a extremiștilor responsabili pentru atacurile din 8 ianuarie. Susținătorii lui Bolsonaro au recurs, totodată, la amenințări repetate cu moartea la adresa autorităților și politicienilor brazilieni.[19]
Ideologie
[modificare | modificare sursă]Bolsonarismul a fost ideologia predominantă a guvernului Bolsonaro și, potrivit criticilor săi, este asociat cu o retorică ce susține familia, patriotismul, conservatorismul, anticomunismul, negarea științei, portul de armă și aversiunea față de stânga politică, precum și cu cultul personalității lui Bolsonaro, supranumit adesea „Mitul”.[10][20][21] Scriitorul Olavo de Carvalho este adesea menționat drept „guru-ul” ideologiei bolsonariste.[22][23]
Deși Bolsonaro și-a definit guvernul ca fiind „lipsit de constrângeri ideologice”[24] și nu a recunoscut bolsonarismul drept ideologie, susținătorii săi – numiți peiorativ „Bolsominions” – se împart între cei care sunt de acord cu Bolsonaro[25] și cei care folosesc acest termen pentru a-și exprima poziția politică.[26]
De-a lungul carierei sale politice, Bolsonaro s-a opus drepturilor omului și drepturilor minorităților din Brazilia,[27][28] iar în timpul președinției sale, aceste drepturi au fost tot mai mult vizate de politicile guvernamentale.[29][30][31]
Deși se opunea „globalismului”,[32][33] Bolsonaro a urmărit să colaboreze cu diverse alte partide, grupuri și strategi politici de orientare neofascistă, de extremă dreapta și autoritară, pentru a combate politicile de stânga din America Centrală și de Sud.[34] Eforturile în această direcție au inclus contribuția la înființarea Forumului de la Madrid.[35]
Anti-Partidul Muncitorilor și anticomunismul
[modificare | modificare sursă]Opoziția și ostilitatea față de Partidul Muncitorilor au reprezentat o parte importantă a retoricii lui Bolsonaro și a susținătorilor săi.[36][37] Bolsonaro a îmbinat această retorică anti-Partidul Muncitorilor cu sentimente anticomuniste, folosind apartenența partidului la Forumul de la São Paulo ca argument de atac și descriind forumul drept „un grup politic cu ideologie comunistă de stânga, condus de Lula și Fidel Castro”.[38] Bolsonaro a adoptat sloganul „Steagul nostru nu va fi niciodată roșu”. Acest slogan a fost utilizat de politicianul brazilian Jair Bolsonaro, în special în timpul campaniei electorale din 2018 și pe parcursul mandatului său ulterior de patru ani.[39] Impactul sloganului a dus la lansarea unui documentar regizat de Pablo López Guelli, intitulat chiar Steagul nostru nu va fi niciodată roșu.[40] La mitingurile lui Bolsonaro, participanții scandează acest slogan, făcând referire la steagurile roșii ale Partidului Muncitorilor și la simbolurile comunismului. În timpul ceremoniei de învestire, Bolsonaro a declarat mulțimii că Brazilia a început „să se elibereze de socialism”.[41] Pe durata președinției sale, a urmărit desființarea unor organizații pe care le numea „cuiburi de stângism”, precum fundația de cercetare în domeniul sănătății publice Oswaldo Cruz.[42] Susținătorii săi etichetau, de asemenea, orice critică la adresa lui Bolsonaro ca provenind din astfel de „cuiburi”.[43] Susținători vocali ai lui Bolsonaro din cadrul partidului său politic, precum Coronel Fernanda, au inițiat – după alegerea acestuia – proiecte de lege care urmăreau incriminarea sprijinului pentru comunism în Brazilia.[44]
Atacuri
[modificare | modificare sursă]Unii dintre susținătorii săi, în numele lui Bolsonaro sau pornind de la ideile sale de dreapta, au provocat mai multe revolte și au fost implicați în acte de violență politică, precum atacul asupra Congresului brazilian din 2023, îndreptat împotriva alegerii candidatului de stânga la președinție, Luiz Inácio Lula da Silva.[45]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Integralism brazilian
- Conservatorismul în Brazilia
- Fascismul în Brazilia
- Dictatura militară din Brazilia
Ideologii similare
[modificare | modificare sursă]Referițe
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Silva Júnior & Fargoni 2020, p. 2. : "It can therefore be said that Bolsonarism is a facet of Brazilian authoritarianism or an authentic right-wing populism that articulates with neoliberalism, because its characteristics are witnessed in Brazil's social daily life, producing a daily pedagogy of right-wing populism."
- ↑ „Jair Bolsonaro and the perversion of liberalism”. The Economist. .
- ↑ Lapper, Richard (). „Bolsonarismo's shifting alliances: Brazilian politics in an election year”. trendsresearch.org. Arhivat din original la .
- ↑ Bernardino-Costa 2023, p. 107. : "Social networks would provide the necessary fuel for Bolsonarism, a phenomenon that expresses an ultraconservative moral and neoliberal economic worldview"
- 1 2 Araújo & Carvalho 2021. :Format:Pn "Based on the critical analysis of scholars on the Brazilian reality, we approach bolsonarism as an expression of authoritarianism in Brazil of the Present, constituted from the convergence of political-cultural reactionism, militarism and ultraliberalism."
- ↑ Gonçalves & Caldeira Neto 2022.
- 1 2 de Souza 2020, p. 1. ; Gonçalves & Caldeira Neto 2022, From the Bolsonaro government to the attack on the Porta dos Fundos headquarters. ; Gomes 2020, p. 2. : "It is not just about specific periods, such as: the genocide of the indigenous people, during the invasion of Brazilian lands in 1500; or more than 300 years of official slavery; the Vargas Dictatorship in Estado Novo; the "Years of Lead" (1964-1984); or the extremist authoritarian personality – of a fascist type – of Jair Bolsonaro, his government and insurgent Bolsonarism28; which dispute our territory and threaten us every day."; Plattner 2021, pp. 66–67.
- 1 2
- Boito 2023. :Format:Pn "All of this appears to point to what many observers have said: that there is a solid core of Bolsonarism, which I am characterizing as neofascist, around which a broader periphery gravitates from various outer reaches of the right and far-right."
- Medeiros & Araújo Júnior 2024. :Format:Pn "Bolsonarism is defined as a neo-fascist movement whose main social base is the upper middle class."
- Sauer 2022. :Format:Pn "For contemporary analyses of the 2022 electoral processes, this political debate is not so crucial, but it is fundamental to win the elections (RODRIGUES, 2022) and create conditions to overcome the so-called 'bolsonarismo' (REIS, 2021), a neo-fascist ideology and an authoritarian populism, that goes deeper than the current administration (SUZUKI, 2022)."
- Robinson 2019. :Format:Pn "Trumpism in the United States, Bolsonarism in Brazil, and to varying degrees other far-right movements around the world, represent the extension of capitalist globalization by other means, namely by an expanding global police state and a neo-fascist mobilization."
- Andrada 2022, p. 1. : "Por fim, propõe a existência de uma vertente específica da "nova" direita, à qual está ligada o bolsonarismo, e defendemos a adequação do termo "neofascista" para esse fenômeno político contemporâneo." ["Finally, it proposes that there is a specific aspect of the 'new' right to which 'bolsonarism' is linked, and it defends the adequacy of the term 'neo-fascist' as a means of referring to the contemporary expression of such political phenomenon."]
- Doval, Gisela Pereyra; Lucca, Juan Bautista; Iglesias, Esteban (). El Brasil de Bolsonaro: En español [Bolsonaro's Brazil: In Spanish] (în spaniolă). Melos. ISBN 978-987-8267-97-5.
Para caracterizar el Gobierno de Bolsonaro — y el movimiento que lo respalda — de neofascista, Boito (2019, 2020a, 2020b, 2021) expone el concepto de fascismo que retoma.
[To characterise Bolsonaro's government — and the movement that supports it — as neo-fascist, Boito (2019, 2020a, 2020b, 2021) explains the concept of fascism that he takes up.] - Jardim, Alex Fabiano Correia; Oliveira, Adhemar Santos de; Costa, Paulo Henrique Dias; Andrade, Warley Kelber Gusmão de; Almeida, Michelle Martins de; Amorim, Jailson Pereira de; Menezes, Sabrina Lasevitch; Silva, Laise Franciele Souza (). Deleuze e Guattari – Pensar em veredas que se bifurcam: política, educação e clínica (în germană). Editora CRV. ISBN 978-65-251-2297-7.
O essencial a atentar com a hipótese do bolsonarismo como máquina de guerra ncofascista é que agora há uma máquina de guerra que toma um Estado, como no fascismo histórico, mas que antes de realizar a linha de morte na forma das grandes guerras, a máquina neofascista se utiliza das forgas concretas e 'baixas' da violéncia pós-fascista.
- Almeida, Diogo H. A. (). Por que Bolsonaro é uma anomalia civilizacional? [Why is Bolsonaro a civilizational anomaly?] (în portugheză). Autografia. ISBN 978-65-5943-397-1.
Podemos recorrer ao pensamento esclarecido de muitos autores, professores, cientistas políticos e pensadores para constatarmos claramente que Bolsonaro e seu movimento de defesa, o bolsonarismo, sáo de caráter fascista, ou neofascista, ou, no mínimo, um populismo de direita.
- Filgueiras, Luiz; Druck, Graça (). O Brasil nas trevas (2013-2020): Do golpe neoliberal ao fascismo (în portugheză). Boitempo Editorial. ISBN 978-65-5717-030-4.
No caso do Brasil, o "bolsonarismo" é um "movimento neofascista" efetivamente constituído, política e ideologicamente mobilizador, tendo raízes em certos segmentos e fracóes de classe da sociedade brasileira — embora aparente ser inorgánico, em virtude da inexisténcia, ainda, de um Partido político que unifique, organize, discipline e represente os seus vários grupos e tendencias.
- Arcary, Valerio (). Ninguém disse que seria fácil (în portugheză). Boitempo Editorial. ISBN 978-65-5717-168-4.
E o bolsonarismo é uma corriente neofascista.
- ↑ Phillips D. 2018. ; Barón 2014. ; Singer et al. 2021. ; Plattner 2021, pp. 66–67.
- 1 2 Ribeiro 2020, p. 470. : ""Mito" significa embaralhar infantilmente realidade e imaginação. Estar fora da história mas, ao mesmo tempo, deter poderes para nela intervir. Perder a noção de humanidade ao clamar por um super-homem apto a solucionar tudo aquilo visto como "problema". O mito é um clamor delirante em nome da eliminação do outro e se porventura a tragédia da morte despontar no horizonte da vida e o tempo histórico reclamar seus direitos, a direita sempre poderá encontrar tanto a desculpa de que não imaginava que as coisas aconteceriam de tal forma quanto a de que a esquerda teria feito muito pior. Em síntese, o mito é o álibi impecável do autoritarismo." [""Myth" means childishly mixing reality and imagination. Being outside of history but, at the same time, having the powers to intervene in it. Losing the notion of humanity when calling for a superman capable of solving everything seen as a "problem". The myth is a delusional cry in the name of the elimination of the other and if perhaps the tragedy of death emerges on the horizon of life and historical time reclaims its rights, the right will always be able to find the excuse that it did not imagine that things would happen in such a way as to how the left would have done much worse. In short, the myth is the impeccable alibi of authoritarianism."]
- ↑ Bevins, Vincent (). „Trumps of the Tropics: Brazil's Far Right Plots Its Return”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Phillips, Tom (). „Jair Bolsonaro denies he is a fascist and paints himself as a Brazilian Churchill”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Boito 2021, p. 169.
- ↑ Galinari, Tiago Nogueira (). „A "Guinada à direita" e a nova política externa brasileira” [The "Shift to the Right" and the New Brazilian Foreign Policy]. Caderno de Geografia (în portugheză). 29 (2): 190–211. doi:10.5752/P.2318-2962.2019v29n2p190-211
(inactiv ). ISSN 2318-2962. Arhivat din original la . Accesat în . - ↑ Adriano de Freixo; Rosana Pinheiro-Machado, ed. (). Brasil em transe : Bolsonarismo, nova direita e desdemocratização [Brazil in a trance: Bolsonarism, the new right, and de-democratization] (în portugheză). Rio de Janeiro: Oficina Raquel. ISBN 978-85-9500-036-0. OCLC 1112610937.
- ↑
- Gual, Joan Royo (). „Eduardo Bolsonaro, the man urging Trump to punish Brazil”. EL PAÍS English (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- „Eduardo colabora com Casa Branca para impor sanções a Moraes, diz jornal” [Eduardo is collaborating with the White House to impose sanctions on Moraes, according to a newspaper.]. CNN Brasil (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- Figueiredo, Pedro Augusto (). „Eduardo Bolsonaro diz que governo Trump mostrou a ele sanções antes de anúncio e apoia tarifaço” [Eduardo Bolsonaro says the Trump administration showed him sanctions before the announcement and supports the tariffs]. Estadão (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Ionova, Ana (). „U.S. Hits Brazil With 50% Tariffs and Sanctions in Sharp Escalation”. The New York Times (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Verenicz, Marina (). „Moraes chama ofensiva de bolsonaristas nos EUA de "traição à pátria"” [Moraes calls the offensive by Bolsonaro supporters in the US a "treason against the nation"]. InfoMoney (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Bonin, Robson (). „Ação bolsonarista para interditar o Congresso é ilegal, avalia Alcolumbre | Radar”. Veja (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Pina, Rute (). „'Bolsonarismo perdeu protagonismo no debate e quer criar tumulto para monopolizar atenções'” ['Bolsonarism has lost prominence in the debate and wants to create turmoil to monopolize attention']. BBC News Brasil (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑
- Ferreira, Afonso; Galvão, Walder (). „Terroristas bolsonaristas invadem Congresso Nacional, Palácio do Planalto e STF, em Brasília”. G1 (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- „O que está parado no Congresso enquanto o bolsonarismo tenta forçar anistia a golpistas”. CartaCapital (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- „Ocupação no Senado faz sessão solene do Congresso mudar para auditório alternativo”. G1 (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- Lima, Kevin (). „VÍDEO mostra deputado impedindo Motta de ocupar cadeira da Presidência da Câmara” [VIDEO shows congressman preventing Motta from taking the presidency of the Chamber of Deputies]. G1 (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Gualberto, Fellipe (). „Líder do PL na Câmara diz que não houve acordo pela anistia e pede desculpas a Motta; veja” [The leader of the Liberal Party in the Chamber of Deputies says there was no agreement for amnesty and apologizes to Motta; see the video]. Estadão (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Pompeu, Lauriberto (). „Fim da obstrução de bolsonaristas na Câmara tem deputados resistindo a sair da mesa de Motta e uso de Polícia Legislativa” [The obstruction by Bolsonaro supporters in the Chamber ends with deputies resisting leaving Motta's table and the use of the Legislative Police]. O Globo (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Azevedo, Luis Felipe (). „'Vamos acabar com a sua vida': deputado bolsonarista ameaça Moraes na Câmara após ação contra Malafaia; vídeo” ['We're going to end your life': Bolsonaro-supporting congressman threatens Moraes in the Chamber of Deputies after action against Malafaia; video]. O Globo (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Sadi, Andréia (). „PF instaura inquérito para investigar bolsonarista que ameaçou em vídeo atirar em Lula (PT)”. G1 (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- „Bolsonaro sabia e concordou com plano de matar Lula, Alckmin e Moraes” [Bolsonaro knew and agreed to the plan to kill Lula, Alckmin and Moraes]. Agência Brasil (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Graieb, Carlos (). „Prepare-se para falar de armas” [Prepare to talk about weapons]. ISTOÉ Independente (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Gonçalves & Caldeira Neto 2022, From the Bolsonaro government to the attack on the Porta dos Fundos headquarters. ; Bernardino-Costa 2023, p. 99. ; Peci 2021, p. 27.
- ↑
- Rodrigues, Juliana (). „Militares entram na mira de Olavo de Carvalho, 'guru' de Bolsonaro” [Military figures come under scrutiny from Olavo de Carvalho, Bolsonaro's 'guru'.]. Metro 1 (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Saconi, João Paulo (). „Guru do bolsonarismo, Olavo de Carvalho orienta alunos a deixarem governo” [Olavo de Carvalho, guru of Bolsonarism, advises students to leave the government]. O Globo (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Amaral, Iracema (). „Olavo de Carvalho chama parlamentares do PSL de semianalfabetos” [Olavo de Carvalho calls PSL parliamentarians semi-illiterate.]. Estado de Minas (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- „Guru de Bolsonaro, Olavo de Carvalho reforça crítica ao Escola sem Partido: "Colocaram a carroça na frente dos bois"” [Bolsonaro's guru, Olavo de Carvalho, reinforces his criticism of the "School Without Political Parties" movement: "They put the cart before the horse."]. GZH (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- „Olavo de Carvalho já perdeu 250 financiadores desde a eleição de Bolsonaro” [Olavo de Carvalho has already lost 250 funders since Bolsonaro's election.]. Estadão (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Brancoli 2024, pp. 73–76.
- ↑ „Cinco pontos que marcaram os discursos de posse de Bolsonaro” [Five key points that marked Bolsonaro's inauguration speeches]. BBC News Brasil (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Silas Malafaia: "Não sou bolsominion"” [Silas Malafaia: "I am not a Bolsonaro supporter"]. Veja (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Magenta, Matheus (). „O que é ser bolsonarista?” [What does it mean to be a Bolsonaro supporter?]. BBC News Brasil (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Brancoli 2024, pp. 42–44. ; Power & Rodrigues-Silveira 2019, pp. 264–265. ; Martins & Pereira 2019, pp. 508, 512.
- ↑
- Bilenki, Thaís (). „Pré-candidato, Bolsonaro tenta criar a 'extrema direita light” [Pre-candidate Bolsonaro attempts to create a 'light far-right']. Gazeta do Pantanal (în portugheză). Arhivat din original la .
- „Comissão da OAB repudia fala de presidente da Fundação Palmares” [Brazilian Bar Association Commission condemns statement by president of the Palmares Foundation]. Universo Online (în portugheză). . Arhivat din original la .
- Araújo, Thiago de (). „Bolsonaro defende que a PM mate mais no Brasil” [Bolsonaro argues that the police should kill more people in Brazil.]. Exame (în portugheză). Arhivat din original la .
- ↑ Machado 2020, p. 25. ; Terto Neto 2020, p. 49. ; Buarque de Hollanda et al. 2024, p. 42.
- ↑
- Holl, Jessica (). „Bolsonaro and Transitional Justice”. Verfassungsblog. Arhivat din original la .
- Werneck, Jurema; Rosa, Erika Guevara (). „1,000 days of Bolsonaro and Brazil's grave human rights crisis”. Amnesty International. Arhivat din original la .
- Azevedo, Gabriella Saad; Fonseca, Júlia Bussab (). „How Bolsonaro is undermining human rights protection mechanisms in Brazil”. LSE Blogs. London School of Economics. Arhivat din original la .
- Sánchez-Garzoli, Gimena (). „Bolsonaro Acts on Promises to Dismantle Human Rights Protections in Brazil”. Washington Office on Latin America. Arhivat din original la .
- ↑
- Phillips, Dom (). „Bolsonaro to abolish human rights ministry in favour of family values”. The Guardian. Arhivat din original la .
- „Brazil's Bolsonaro targets minority groups on first day in office”. Al Jazeera. . Arhivat din original la .
- Londoño, Ernesto (). „Jair Bolsonaro, on Day 1, Undermines Indigenous Brazilians' Rights”. The New York Times. Arhivat din original la .
- Watson, Katy (). „The racism denier in charge of defending black rights in Brazil”. BBC. Arhivat din original la .
- ↑ Sá Guimarães et al. 2023, p. 273.
- ↑ Brancoli 2024, pp. 70–78.
- ↑ Brancoli 2024, pp. 55–59, 70–78.
- ↑ Brancoli 2024, pp. 56–58.
- ↑ Solano 2021, pp. 271–272.
- ↑ Peci 2021, p. 27.
- ↑ Solano 2021, pp. 277–278.
- ↑ „'Resgatar o orgulho de ser brasileiro': o movimento para ressignificar o verde e amarelo antes da eleição e da Copa”. BBC News Brasil (în portugheză). Accesat în .
- ↑ (în pt-BR) A nossa bandeira jamais será vermelha - Festival do Rio. https://www.festivaldorio.com.br/br/edicoes-anteriores/2019/filmes/a-nossa-bandeira-jamais-sera-vermelha.
- ↑ Coletta, Afonso Benites, Naiara Galarraga Gortázar, Ricardo Della (). „Bolsonaro: "O Brasil começa a se libertar do socialismo, e do politicamente correto"”. El País Brasil (în portugheză). Accesat în .
- ↑ „A obsessão bolsonarista com o 'antro esquerdista' da Fiocruz | Maquiavel”. VEJA (în portugheză). Accesat în .
- ↑ „Conheça os três tipos de eleitores de Bolsonaro”. Intercept Brasil (în portugheză). . Accesat în .
- ↑ „Bolsonarista propõe PL para criminalizar venda de produtos em alusão ao comunismo”. O Globo (în portugheză). . Accesat în .
- ↑
- „Rodovias têm 167 bloqueios com protestos de bolsonaristas; veja situação por estado” [Highways have 167 blockades due to protests by Bolsonaro supporters; see the situation by state]. Valor Investe (în portugheză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- Camargo, Isabela (). „Acordo da PGR com investigados por atos golpistas pode prever curso sobre democracia” [Agreement between the Attorney General's Office and those investigated for coup-related acts may include a course on democracy]. G1 (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- „Capitólio do Brasil, ato violento: como invasão repercute pelo mundo [08/01/2023]” [Capital of Brazil, violent act: how the invasion reverberates around the world [08/01/2023]]. Universo Online (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Pupulim, Pedro (). „Trailer de homem que atacou STF tinha boné com slogan de Bolsonaro | Radar” [Trailer belonging to man who attacked Supreme Court featured a hat with Bolsonaro's slogan | Radar]. Veja (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Lirio, Sergio (). „O terrorista bolsonarista e a anistia” [The Bolsonaro-supporting terrorist and amnesty]. CartaCapital (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Filho, João (). „Bombas de 'Tio França' não são caso isolado, são terrorismo bolsonarista” ['Uncle France's' bombs are not an isolated case; they are Bolsonaro-style terrorism]. Intercept Brasil (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Carvalho, Igor (). „Lobo solitário ou alcateia terrorista: Brasília vê guerra de narrativas após atentado de bolsonarista” [Lone wolf or terrorist pack: Brasília sees a war of narratives after attack by Bolsonaro supporter]. Brasil de Fato (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
Lucrări citate
[modificare | modificare sursă]- Andrada, Leonardo Silva (). „Direita, Esquerda, Nova Direita e o Neofascismo Brasileiro”. Revista Estudos Políticos (în portugheză). 13 (25): 1–23. doi:10.22409/rep.v13i25.56134 . ISSN 2177-2851.
- Araújo, Maria do Socorro Sousa de; Carvalho, Alba Maria Pinho de (). „Autoritarismo no Brasil do presente: bolsonarismo nos circuitos do ultraliberalismo, militarismo e reacionarismo” [Authoritarianism in Brazil today: Bolsonarism in the circuits of ultraliberalism, militarism and reactionaryism]. Revista Katálysis (în spaniolă). 24 (1): 146–156. doi:10.1590/1982-0259.2021.e75280. ISSN 1982-0259.
- Barón, Francho (). „O inquietante 'fenômeno Bolsonaro'” [The unsettling 'Bolsonaro phenomenon']. El País Brasil (în portugheză). Arhivat din original la . Accesat în .
- Bernardino-Costa, Joaze (). „Opening Pandora's Box: The Extreme Right and the Resurgence of Racism in Brazil”
. Latin American Perspectives (în engleză). 50 (1): 98–114. doi:10.1177/0094582X221147596. ISSN 0094-582X. - Boito, Armando Jr. (). „Why Bolsonarism Should Be Characterized as Neofascism”. În Saad-Filho, Alfredo; Colombi, Ana Paula; Grigera, Juan. Neoliberalism or Developmentalism. Leiden, The Netherlands: Brill. pp. 169–179. doi:10.1163/9789004498389_010. ISBN 978-90-04-49838-9.
- Boito, Armando (). „The Rise of Fascism in Brazil”. Latin American Perspectives (în engleză). 50 (1): 14–31. doi:10.1177/0094582X221140419. ISSN 0094-582X.
- Brancoli, Fernando (). Bolsonarismo: the global origins and future of Brazil's far right. Rutgers University Press. ISBN 978-1-9788-3855-0.
- Buarque de Hollanda, C.; Costa da Silva, D.; Braga, P. S.; Milani, C. R. S. (). „From human rights to "righteous humans": Brazilian foreign policy in the Bolsonaro era”. Journal of Human Rights. 23 (1): 38–53. doi:10.1080/14754835.2023.2276420 .
- Gomes, Luiz Roberto (ianuarie 2020). „Multiple-faces authoritarianism in Brazil: anti-Semitism, Bolsonarism and Education”. Revista Eletrônica de Educação (în engleză). 14: 1–22. doi:10.14244/198271994532 . ISSN 1982-7199.
- Gonçalves, Leandro Pereira; Caldeira Neto, Odilon (). Fascism in Brazil: from integralism to Bolsonarism. Routledge studies in fascism and the far right. Abingdon, Oxon New York, NY: Routledge. ISBN 978-1-032-12334-9.
- Machado, Lia Zanotta (). „From the Time of Rights to the Time of Intolerance: The Neoconservative Movement and the Impact of the Bolsonaro Government: Challenges for Brazilian Anthropology”. Vibrant, Virtual Brazilian Anthropology. 17. doi:10.1590/1809-43412020v17d458 . Parametru necunoscut
|article-number=ignorat (ajutor) - Martins, Juliana T. de S.; Pereira, Anthony W. (). „The Politics of Human Rights”. În Ames, Barry. Routledge Handbook of Brazilian Politics. Routledge. pp. 503–518. ISBN 978-0367659769.
- Medeiros, Henrique Gonçalves Dantas de; Araújo Júnior, José Luiz do Amaral Corrêa de (). „Reflexes of bolsonarism on women's health policies and sexual and reproductive rights”. Trabalho, Educação e Saúde (în engleză). 22: e02811259. doi:10.1590/1981-7746-ojs2811 . ISSN 1678-1007.
- Peci, Alketa (). „Populism and Bureaucratic Frictions: Lessons From Bolsonarism”. Korean Journal of Policy Studies. 36 (4): 27–35. doi:10.52372/kjps36403.
- Phillips, Dom (). „Brazil's far-right presidential contender gets soft drink named after him”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Arhivat din original la . Accesat în .
- Plattner, Marc (). „Illiberal Democracy and the Struggle on the Right”. În Vormann, Boris; Weinman, Michael D. The Emergence of Illiberalism: Understanding a Global Phenomenon. Routledge. pp. 66–83. ISBN 978-0367366247.
- Power, Timothy J.; Rodrigues-Silveira, Rodrigo (). „The Political Right and Party Politics”. În Ames, Barry. Routledge Handbook of Brazilian Politics. Routledge. pp. 251–268. ISBN 978-0367659769.
- Ribeiro, Guilherme (). „Entre armas e púlpitos: a necropolítica do Bolsonarismo” [Between weapons and pulpits: the necropolitics of Bolsonarism.]. Continentes (în portugheză): 463–485. ISSN 2317-8825. Accesat în – via PPGGEO-UFRRJ.
- Robinson, William I. (). „Capital has an Internationale and it is going fascist: time for an international of the global popular classes”. Globalizations. 16 (7): 1085–1091. Bibcode:2019Glob...16.1085R. doi:10.1080/14747731.2019.1654706. ISSN 1474-7731.
- Sá Guimarães, Feliciano de; Moreira, Davi Cordeiro; Oliveira e Silva, Irma Dutra de; Mello, Anna Carolina Raposo de (ianuarie 2023). „Conspiracy Theories and Foreign Policy Narratives Globalism in Jair Bolsonaro's Foreign Policy”. Latin American Perspectives. 50 (1): 272–289. doi:10.1177/0094582X221147504. ISSN 0094-582X.
- Sauer, Sérgio (). „Authoritarian populism, neo-fascism and 2022 national elections: Agrarian implications from the advance of the extreme right in Brazil”. Revista Nera (în portugheză). 25 (63). doi:10.47946/rnera.v25i63.9519 . ISSN 1806-6755.
- Solano, Esther (). „"It's all Corrupt": The Roots of Bolsonarism in Brazil”. În Vormann, Boris; Weinman, Michael D. The Emergence of Illiberalism: Understanding a Global Phenomenon. Routledge. pp. 271–287. ISBN 978-0367366247.
- Silva Júnior, João dos Reis; Fargoni, Everton Henrique Eleutério (ianuarie 2020). „Bolsonarism: Brazilian necropolitics as pact between fascists and neoliberals”. Revista Eletrônica de Educação (în engleză). 14: 1–25. doi:10.14244/198271994533 . ISSN 1982-7199.
- Singer, André; Dunke, Christian; Araújo, Cicero; Loureiro, Felipe; Carvalho, Laura; Paulani, Leda; Braga, Ruy; Safatle, Vladimir (). „Por que assistimos a uma volta do fascismo à brasileira” [Why are we witnessing a return of fascism, Brazilian style?]. Folha de São Paulo. Arhivat din original la . Accesat în .
- de Souza, M. L. (). „The land of the past? Neo-populism, neo-fascism, and the failure of the left in Brazil”. Political Geography. 83: 1–2. doi:10.1016/j.polgeo.2020.102186. PMC 7139254 . Parametru necunoscut
|article-number=ignorat (ajutor) - Terto Neto, Ulisses (). „Bolsonaro, Populism and the Fascist Threat: The Role of Human Rights Defenders in Protecting Brazilian Democracy”. Kairos: A Journal of Critical Symposium. 5 (1): 47–66.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Chaguri, Mariana Miggiolaro; do Amaral, Oswaldo E. (). „The Social Base of Bolsonarism: An Analysis of Authoritarianism in Politics”. Latin American Perspectives. 50 (1): 32–46. doi:10.1177/0094582X231152245 . ISSN 0094-582X.
- Luz, Michele Diana da (). „Bolsonarism: What's in a Name?”. Revista del CESLA: International Latin American Studies Review (31): 165–192. doi:10.36551/2081-1160.2023.31.165-192 . Accesat în .
- Zanin, Cesar A. (februarie 2026). „"I am your voice": The populist temptation in Trumpism and Bolsonarism”. Discourse & Society. doi:10.1177/09579265261417353. hdl:1983/d0977856-f506-4749-a5e0-36f55facf0fa .