Sari la conținut

Date deschise

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nor de date deschise conectate în august 2014.

Datele deschise sunt date care pot fi folosite în mod liber, refolosite și redistribuite de către oricine și în orice scop, supuse cel mult la necesitatea atribuirii în condiții identice.

Pentru a fi considerate deschise, datele trebuie să respecte următoarele criterii:

  • Disponibilitate: datele trebuie să fie disponibile într-o formă ușor de procesat, ca un întreg, nu pe bucăți
  • Acces: datele trebuie să poată fi descărcate fără costuri și preferabil de pe Internet
  • Reutilizare: datele trebuie să poarte o licență care să permită reutilizarea și combinarea cu alte date
  • Participare universală: datele trebuie să poată fi folosite în orice scop, inclusiv comercial

Argumente pro și contra

[modificare | modificare sursă]

Argumentele în favoarea datelor deschise includ:

Argumentele împotriva deschiderii tuturor datelor includ:

  • Fondurile publice nu ar trebui utilizate pentru a dubla servicii deja oferite de sectorul privat (de exemplu, PubChem).
  • Guvernele trebuie să fie responsabile pentru utilizarea eficientă a banilor contribuabililor, iar datele pot genera beneficii comerciale doar pentru un grup restrâns de utilizatori.
  • Datele deschise pot duce la exploatarea și publicarea rapidă a rezultatelor bazate pe date referitoare la țările în curs de dezvoltare de către institute de cercetare bogate și bine echipate, fără nicio implicare și/sau beneficiu suplimentar pentru comunitățile locale.[7]
  • Veniturile obținute din publicarea datelor pot fi utilizate pentru a acoperi costurile de generare și/sau diseminare a datelor, astfel încât diseminarea să poată continua pe termen nelimitat. Unele organizații non-profit pot folosi aceste venituri pentru a finanța alte activități (de exemplu, publicarea societăților academice sprijină cercetarea).
  • Guvernul acordă legitimitate specifică anumitor organizații pentru a recupera costurile.
  • Preocupările legate de confidențialitate pot impune limitarea accesului la date la anumiți utilizatori sau la subseturi de date.
  • Colectarea, „curățarea”, gestionarea și diseminarea datelor sunt de obicei procese care necesită multă muncă și/sau costuri.
  • Utilizarea ulterioară și agregarea datelor deschise sunt dificil de controlat.[8]

Legaturi externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „On the road to open data, by Ian Manocha”. Arhivat din original la . Accesat în .
  2. ↑ "Big Data for Development: From Information- to Knowledge Societies", Martin Hilbert (2013), SSRN Scholarly Paper No. ID 2205145. Rochester, NY: Social Science Research Network; https://ssrn.com/abstract=2205145
  3. ↑ Gomes Dylan G. E. 2025 How will we prepare for an uncertain future? The value of open data and code for unborn generations facing climate change Proc. R. Soc. B.29220241515
  4. ↑ Magee AF, May MR, Moore BR (). „The dawn of open access to phylogenetic data”. PLOS ONE. 9 (10). arXiv:1405.6623 Accesibil gratuit. Bibcode:2014PLoSO...9k0268M. doi:10.1371/journal.pone.0110268 Accesibil gratuit. PMC 4208793 Accesibil gratuit. PMID 25343725. Parametru necunoscut |article-number= ignorat (ajutor)
  5. ↑ Gewin, V. (). „Data sharing: An open mind on open data”. Nature. 529 (7584): 117–119. Bibcode:2016Natur.529..117G. doi:10.1038/NJ7584-117A. PMID 26744755. Accesat în .
  6. ↑ Rivera, Roberto (). Principles of Managerial Statistics and Data Science. Wiley. ISBN 978-1-119-48641-1.
  7. ↑ Low, A. (). The Third Revolution: Plant Genetic Resources in Developing Countries and China: Global Village or Global Pillage?. International Trade & Business Law Annual Vol VI. ISBN 978-1-84314-087-0. Accesat în .
  8. ↑ Sharif, Naubahar; Ritter, Waltraut; Davidson, Robert L; Edmunds, Scott C (). „An Open Science 'State of the Art' for Hong Kong: Making Open Research Data Available to Support Hong Kong Innovation Policy”. Journal of Contemporary Eastern Asia. 17 (2): 200–221. doi:10.17477/JCEA.2018.17.2.200.