Date deschise
Aspect

Datele deschise sunt date care pot fi folosite în mod liber, refolosite și redistribuite de către oricine și în orice scop, supuse cel mult la necesitatea atribuirii în condiții identice.
Criterii
[modificare | modificare sursă]Pentru a fi considerate deschise, datele trebuie să respecte următoarele criterii:
- Disponibilitate: datele trebuie să fie disponibile într-o formă ușor de procesat, ca un întreg, nu pe bucăți
- Acces: datele trebuie să poată fi descărcate fără costuri și preferabil de pe Internet
- Reutilizare: datele trebuie să poarte o licență care să permită reutilizarea și combinarea cu alte date
- Participare universală: datele trebuie să poată fi folosite în orice scop, inclusiv comercial
Argumente pro și contra
[modificare | modificare sursă]Argumentele în favoarea datelor deschise includ:
- „Datele aparțin rasei umane”. Exemple tipice sunt genomurile, datele despre organisme, știința medicală, datele de mediu în urma Convenției de la Aarhus.
- Activitatea a fost finanțată din fonduri publice, astfel încât rezultatele ar trebui să fie disponibile tuturor.[1]
- Datele au fost create de o instituție guvernamentală sau în cadrul acesteia.
- Faptele nu pot fi protejate prin drepturi de autor din punct de vedere legal.
- Sponsorii cercetării nu obțin valoarea deplină decât dacă datele rezultate sunt disponibile gratuit.
- Restricțiile privind reutilizarea datelor contravin principiului schimbului deschis de cunoștințe.
- Datele sunt necesare pentru buna desfășurare a activităților umane comunitare și reprezintă un factor important al dezvoltării socio-economice (sănătate, educație, productivitate economică etc.).[2]
- În cercetarea științifică, rata descoperirilor este accelerată de un acces mai bun la date.[3]
- Deschiderea datelor contribuie la prevenirea degradării și pierderii datelor în timp.[4]
- Beneficiile datelor deschise contribuie la competența statistică. Instructorii pot utiliza seturi de date relevante la nivel local pentru a preda studenților concepte statistice.[5][6]
Argumentele împotriva deschiderii tuturor datelor includ:
- Fondurile publice nu ar trebui utilizate pentru a dubla servicii deja oferite de sectorul privat (de exemplu, PubChem).
- Guvernele trebuie să fie responsabile pentru utilizarea eficientă a banilor contribuabililor, iar datele pot genera beneficii comerciale doar pentru un grup restrâns de utilizatori.
- Datele deschise pot duce la exploatarea și publicarea rapidă a rezultatelor bazate pe date referitoare la țările în curs de dezvoltare de către institute de cercetare bogate și bine echipate, fără nicio implicare și/sau beneficiu suplimentar pentru comunitățile locale.[7]
- Veniturile obținute din publicarea datelor pot fi utilizate pentru a acoperi costurile de generare și/sau diseminare a datelor, astfel încât diseminarea să poată continua pe termen nelimitat. Unele organizații non-profit pot folosi aceste venituri pentru a finanța alte activități (de exemplu, publicarea societăților academice sprijină cercetarea).
- Guvernul acordă legitimitate specifică anumitor organizații pentru a recupera costurile.
- Preocupările legate de confidențialitate pot impune limitarea accesului la date la anumiți utilizatori sau la subseturi de date.
- Colectarea, „curățarea”, gestionarea și diseminarea datelor sunt de obicei procese care necesită multă muncă și/sau costuri.
- Utilizarea ulterioară și agregarea datelor deschise sunt dificil de controlat.[8]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legaturi externe
[modificare | modificare sursă]- Ghidul datelor deschise
- Planul national de publicare a datelor deschise Arhivat în , la Wayback Machine.
- Guvernul României a aprobat Proiectul de Lege privind datele deschise- open data/
- ↑ „On the road to open data, by Ian Manocha”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ "Big Data for Development: From Information- to Knowledge Societies", Martin Hilbert (2013), SSRN Scholarly Paper No. ID 2205145. Rochester, NY: Social Science Research Network; https://ssrn.com/abstract=2205145
- ↑ Gomes Dylan G. E. 2025 How will we prepare for an uncertain future? The value of open data and code for unborn generations facing climate change Proc. R. Soc. B.29220241515
- ↑ Magee AF, May MR, Moore BR (). „The dawn of open access to phylogenetic data”. PLOS ONE. 9 (10). arXiv:1405.6623
. Bibcode:2014PLoSO...9k0268M. doi:10.1371/journal.pone.0110268
. PMC 4208793
. PMID 25343725. Parametru necunoscut |article-number=ignorat (ajutor) - ↑ Gewin, V. (). „Data sharing: An open mind on open data”. Nature. 529 (7584): 117–119. Bibcode:2016Natur.529..117G. doi:10.1038/NJ7584-117A. PMID 26744755. Accesat în .
- ↑ Rivera, Roberto (). Principles of Managerial Statistics and Data Science. Wiley. ISBN 978-1-119-48641-1.
- ↑ Low, A. (). The Third Revolution: Plant Genetic Resources in Developing Countries and China: Global Village or Global Pillage?. International Trade & Business Law Annual Vol VI. ISBN 978-1-84314-087-0. Accesat în .
- ↑ Sharif, Naubahar; Ritter, Waltraut; Davidson, Robert L; Edmunds, Scott C (). „An Open Science 'State of the Art' for Hong Kong: Making Open Research Data Available to Support Hong Kong Innovation Policy”. Journal of Contemporary Eastern Asia. 17 (2): 200–221. doi:10.17477/JCEA.2018.17.2.200.