Sari la conținut

LibreOffice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
LibreOffice

Ecranul de start LibreOffice 7.3.1.3
DezvoltatorThe Document Foundation  Modificați la Wikidata
Versiune inițială[1]
Ultima versiune27.2.0.0.alpha0[2]  Modificați la Wikidata ()
Repohttps://git.libreoffice.org[3][3] Modificați la Wikidata
Scris înC++[4]
Java[5]  Modificați la Wikidata
Sistem de operaremultiplatformă[6]
macOS
Linux
BSD[*]​
Windows
Android
Haiku[*]​
FreeBSD
NetBSD  Modificați la Wikidata
PlatformăIA-32[*]​
x86_64
arhitectură ARM
PowerPC
Arhitectură MIPS
IBM System/390[*]​
Android
macOS  Modificați la Wikidata
Disponibil înengleză[7]
rusă
afrikaans
albaneză
amharică
asturiană
belarusă
bengaleză
bosniacă
bretonă
...încă 97  Modificați la Wikidata
Disponibil în română? Da
LicențăMozilla Public License, version 2.0[*][[Mozilla Public License, version 2.0 (permissive free software license developed by the Mozilla organization, version 2.0)|​]][8]
GNU Lesser General Public License, version 3.0 or later[*][[GNU Lesser General Public License, version 3.0 or later (free software license created by the Free Software Foundation)|​]][9]
Apache Software License 2.0[*][[Apache Software License 2.0 (software license approved by the ASF in 2004)|​]][9]  Modificați la Wikidata
Prezență online
site oficial
Facebook
Twitter
canal YouTube
cont de YouTube

LibreOffice este o suită gratuită și cu sursă deschisă de aplicații de productivitate pentru birou, dezvoltată de The Document Foundation (TDF). A fost creată în 2010 ca un derivat (fork) al OpenOffice.org, care la rândul său era succesorul StarOffice. Suita include aplicații pentru procesare de text (Writer), foi de calcul (Calc), prezentări (Impress), grafică vectorială (Draw), gestionarea bazelor de date (Base) și editarea de formule matematice (Math). Suportă formatul OpenDocument și este compatibilă cu alte formate importante, inclusiv cele utilizate de Microsoft Office.

Pe lângă varianta desktop pentru Linux, Windows și macOS, există și versiuni pentru smartphone-uri și tablete Android și iOS. De asemenea, sub denumirile LibreOffice Online și Collabora Online există o aplicație web care funcționează ca un birou online. Asociația PortableApps.com [10] a lansat o versiune portabilă, LibreOffice Portable[11] ce poate fi rulată și de pe o memorie flash USB.

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]
Componentă Descriere
Writer Program de procesor Word, similar cu Microsoft Word, cu suport pentru mai multe formate de fișiere și editare WYSIWYG.[12]
Calc Program de foi de calcul, similar to Microsoft Excel, cu suport pentru diagrame, formule și analiza datelor.[12][13]
Impress Program de prezentare, similar cu Microsoft PowerPoint.[12][14]
Draw Editor grafic vectorial, similar cu Microsoft Visio, de asemenea, capabil de imagine de bază și editare PDF.[15]
Math Editor de formule pentru expresii matematice.
Base Program de gestionare a bazelor de date, similar cu Microsoft Access, cu suport pentru surse locale și externe.[12][16]
Dezvoltările majore a lui StarOffice și OpenOffice.org de-a lungul timpului. LibreOffice este cu verde.

După ce în aprilie 2010 Oracle Corp. a cumpărat Sun Microsystems Inc., intrând astfel și în posesia OpenOffice.org, în 28 septembrie 2010 mai mulți membri din comunitatea OpenOffice au fondat organizația The Document Foundation, și au creat o ramificație din varianta beta a suitei OpenOffice.org 3.3. În crearea unei noi suite de birou a contribuit semnificativ incertitudinea creată de Oracle, deoarece se putea întâmpla ca această corporație să sisteze dezvoltarea suitei OpenOffice.org, așa cum s-a întâmplat și cu suita OpenSolaris. Fondatorii The Document Foundation au sperat că numele LibreOffice va fi doar un nume temporar, fiindcă au invitat Oracle să se alăture organizației și să doneze comunității numele de OpenOffice.org. Oracle a refuzat propunerea și a rugat foștii dezvoltatori ai OpenOffice.org ca să demisioneze din organele de conducere ale lui OpenOffice.org, astfel că numele final al proiectului a devenit LibreOffice. Până la finalul lunii octombrie 2010, 33 de dezvoltatori ai OpenOffice.org au demisionat și s-au alăturat organizației The Document Foundation.[17]

Proiectul Go-oo s-a desființat și el, iar resursele și dezvoltările din proiect au fost integrate în LibreOffice. Și alte variante ale lui OpenOffice s-au integrat în LibreOffice.

Canonical, Novell și Red Hat au anunțat că în viitor vor livra sistemele de operare implicit cu LibreOffice. Ubuntu vine cu suita de programe de birou LibreOffice preinstalată.

Din 2011 până în 2018, numărul estimat de utilizatori LibreOffice a crescut de la 25 de milioane la 200 de milioane. În 2011, The Document Foundation a estimat că 10 milioane de utilizatori au obținut software-ul prin descărcare sau prin CD-ROM-uri, majoritatea pe Windows, la care s-au adăugat alte 15 milioane de utilizatori pe Linux, pe baza instalărilor noi sau actualizate.[18][19][20] Până în 2013, baza de utilizatori era estimată la 75 de milioane,[21] crescând la 100 de milioane în 2015[22] și la 120 de milioane în 2016.[23] În 2018, The Document Foundation a raportat 200 de milioane de utilizatori activi, dintre care aproximativ 25% erau studenți și 10% utilizau sisteme Linux.[24] Spre comparație, Microsoft Office avea un număr estimat de 1,2 miliarde de utilizatori în 2018.[25] Până în anii 2020, multiple jurisdicții europene au adoptat LibreOffice.[26]

Edițiile 3.x

[modificare | modificare sursă]

Prima versiune stabilă a lui LibreOffice era LibreOffice 3.3, apărut în 25 ianuarie 2011. După cele scrise de Ryan Paul în Ars Technica se vedea deja la această primă ediție potențialul de dezvoltare din LibreOffice. Deja și în LibreOffice 3.3 au apărut multe dezvoltări importante, pe parte de utilizare și intercompatibilitate cu alte suite de birou.

LibreOffice 3.4 au apărut multe noutăți, nu neapărat perfecte, dar care au fost o bază solidă pentru dezvoltările din viitor:

  • optimizare utilizare memorie
  • reducerea dependinței de Java
  • migrare majoră spre platformele de dezvoltare GCC și GNU Make, și pe Windows.
  • curățare majoră în codul sursă

LibreOffice 3.5 a apărut în 14 februarie 2012 cu următoarele funcții importante: import .vsd, suport nativ PostreSQL, suport Java 7, suport AES pentru criptarea fișierelor ODF, installer nou .msi și suport mai bun Open XML.

LibreOffice 3.6 a apărut în 8 august 2012 cu următoarele funcții importante: import CorelDraw, integrare Alfresco prin protocolul CMIS, integrare Microsoft SharePoint, suport scare de culori și bare de date în tabele, export PDF cu filigran, redimensionare imagini de calitate superioară, import Microsoft SmartArt, îmbunătățire CSV.

Edițiile 4.x

[modificare | modificare sursă]

A cincea ediție mare a suite de birou, verziunea 4.0 a apărut în 7 februarie 2013. Dezvoltatori au curățat semnificativ codul sursă, au apărut multe noutăți noi, ca: integrarea cu sisteme de management de documente (Alfresco, IBM FileNet P8, Microsoft Sharepoint 2010, Nuxeo, OpenText, SAP NetWeaver Cloud Service și alte sisteme) prin standardul CMIS; interoperabilitate mai bună cu docx și rtf; importul documentelor Microsoft Publisher și dezvoltarea importului Visio.

În următoarele ediții din familia LibreOffice 4 codul sursă a fost curățat și optimizat în continuare, a fost complet rescris afișarea ferestrelor devenind ușor redimensionabile și localizabile, a devenit posibilă integrarea fonturilor în documente, exportul fișierelor PDF semnate digital, și multe îmbunătățiri în Impress legat de prezentări.

  1. ↑ http://www.osnews.com/story/24307/The_Document_Foundation_Launches_LibreOffice_3_3/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ „Index of /daily/master/”. Accesat în .
  3. 1 2 https://www.libreoffice.org/about-us/source-code/. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ↑ „LibreOffice”. Open Hub[*]. Wikidata Q124688. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ „LibreOffice”. Open Hub[*]. Wikidata Q124688. Accesat în .
  6. ↑ https://wiki.documentfoundation.org/index.php?title=Documentation/System_Requirements&oldid=868625. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ↑ https://web.archive.org/web/20181122143906/https://www.libreoffice.org/download/libreoffice-fresh/?lang=pick. Arhivat din original la . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ↑ „Licenses” (în engleză).
  9. 1 2 https://www.libreoffice.org/download/license/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ↑ PortableApps.com
  11. ↑ LibreOffice Portable
  12. 1 2 3 4 „What is LibreOffice?”. The Document Foundation. Arhivat din original la . Accesat în .
  13. ↑ „LibreOffice Calc”. Libreoffice.org. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. ↑ „LibreOffice Impress”. Libreoffice.org. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. ↑ „LibreOffice Draw”. Libreoffice.org. Arhivat din original la . Accesat în .
  16. ↑ „LibreOffice Base”. The Document Foundation. Arhivat din original la . Accesat în .
  17. ↑ „On its first birthday, LibreOffice has reason to celebrate • The Register”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în .
  18. ↑ „The Document Foundation celebrates its first anniversary”, The Document Foundation (în engleză), , arhivat din original la , accesat în
  19. ↑ Paul, Ryan. „LibreOffice gaining momentum, heading to Android, iOS, and the Web” (în engleză). Ars Technica. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ Shankland, Stephen (). „LibreOffice expands users and reach” (în engleză). ZDNet. Arhivat din original la . Accesat în .
  21. ↑ Bhartiya, Swapnil (), „Watch out Microsoft, Collabora is bringing value added LibreOffice”, Muktware (în engleză), arhivat din original la , accesat în
  22. ↑ „Updated LibreOffice growth infographic (2015)”, Collabora Productivity (în engleză), , arhivat din original la , accesat în
  23. ↑ Hoffman, Chris (), „LibreOffice 5.2 includes classified documents and a streamlined interface”, PCWorld (în engleză), arhivat din original la , accesat în
  24. ↑ Watkins, Don (), „LibreOffice: A history of document freedom”, Opensource.com (în engleză), arhivat din original la , accesat în
  25. ↑ Callaham, John (), „There are now 1.2 billion Office users and 60 million Office 365 commercial customers”, Windows Central, arhivat din original la , accesat în
  26. ↑ Chan, Kelvin (). „France dumps Zoom and Teams as Europe seeks digital autonomy from the US” (în engleză). AP News. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de LibreOffice