Microsoft Train Simulator
| Microsoft Train Simulator | |
 | |
| |
| Dezvoltator(i) | Kuju Entertainment |
|---|---|
| Editor(i) | Microsoft |
| Distribuitor(i) | Microsoft |
| Prima versiune | 1.4  |
| Ultima versiune | 1.4 |
| Platformă | PC; Microsoft Windows |
| Dată lansare | 31 mai 2001 (SUA) 20 iulie 2001 (Europa) 24 august 2001 (Japonia) |
| Genuri | Simulator feroviar |
| Moduri | Singleplayer |
| Media | CD-ROM |
| Control | RailDriver[*] |
| Prezență online | |
| Ratinguri | |
| USK | USK 0[*][1] |
Modifică date / text  | |
Microsoft Train Simulator (sub formă prescurtată: MSTS) este un simulator feroviar lansat pe 31 mai 2001 de către Microsoft Games (astăzi Xbox Game Studios) și dezvoltat de către Kuju Entertainment, fiind lansat la scurt timp înaintea sistemului de operare Windows XP.
Fiind un derivat al seriei de succes Microsoft Flight Simulator, jocul a fost lăudat ca fiind foarte inovator și realistic la lansare, comparat cu alte simulatoare feroviare ale vremii, care în mare parte ofereau partea de management a unei căi ferate, nu condusul trenurilor.
Gameplay
[modificare | modificare sursă]Odată cu pornirea jocului, în meniul principal, apar patru opțiuni:
- Introductory Train Ride (Tur introductiv cu trenul; călătorii menite pentru a introduce jucătorul asupra trenului și rutei)
- Tutorials (Tutoriale; pentru locomotive electrice, diesel respectiv cu aburi)
- Drive a Train (Condu un tren; de unde se poate selecta ruta, trenul și/sau activitatea dorită)
- Load Saved Activity (Încarcă activitate salvată, în cazul în care o activitate în decurs a fost salvată fără a fi completată)
Trenurile pot fi conduse fie în modul freeroam, unde jucătorul poate conduce orice tren dorește oriunde și în orice condiție meteorologică la oricare oră, dar în absența trenurilor AI, sau în activități (activities), unde jucătorul trebuie să îndeplinească anumite sarcini, conducând anumite trenuri pe anumite rute, sub anumite condiții meteorologice începând de la o oră exactă. Aceste activități de obicei pot dura de la doar 10 minute până la 6 ore. Sarcinile din activități pot include manevrarea vagoanelor, oprirea în stații specificate, recuperarea trenurilor defecte, printre altele. În aceste activități de obicei sunt presente trenuri controlate de către AI, alături de posibile restricții de viteză sau semnale defecte.
Odată cu încărcarea unei activități, jucătorul se va regăsi în cabina trenului (care este bidimensională), însă prin intermediul tastelor numerice, poate să vadă exteriorul trenului, fie urmărind primul sau ultimul vehicul din garnitură (sau altele, prin intermediul combinației Shift+săgeată dreapta/stânga), fie din perspectiva unei persoane aflate lângă șine, de deasupra capătului vehiculului sau din afara geamului mecanicului de tren (în mod normal doar la locomotivele cu aburi, dar adesea implementat și la trenuri diesel și/sau electrice). De asemenea este posibilă și vizualizarea interiorului vagoanelor de călători, deși nu mereu.
Interfața grafică este în mare parte limitată, dar cu ajutorul tastelor funcționale (F1; F4-F10) se pot deschide și închide diverse ajutoare pentru condus. Cel mai important dintre ele este monitorul de traseu (Track Monitor) care arată semnalele, macazele, limitele de viteză aflate în fața trenului, respectiv limita de viteză în vigoare și viteza actuală. De asemenea pot deveni vizibile numele stațiilor/triajelor (F6) și numere vehiculelor (F7) alături de programul trenului (F10; funcțional doar în activități cu trenurile de călători), garnitura trenului (F9; de unde se pot cupla și decupla vehicule, și de unde se poate aplica frâna de mână), starea macazelor din față și din spate (F8), parametrii trenului (F5) și descrierea activității (F1).
În joc sunt simulate diverse comportamente cum ar fi tipurile diferite de cuplaj, ruperea cuplajelor în caz de suprasolicitare, patinarea roților (care poate fi controlată cu ajutorul nisiparului), frânarea electrodinamică (pentru locomotivele cu asemenea dotări), transmisia diesel-mecanică (doar la trenul KiHa 31 în jocul de bază) sisteme de protecție ale trenului (rudimentare, doar sub forma sistemului omului mort), printre altele. Locomotivele cu aburi pot fi conduse fie în modul standard (cu fochist virtual) sau modul avansat (fără fochist virtual), iar funcționarea lor depinde de nivelul de apă și cărbune din tender, de injectoarele cu aburi, presiunea din cazan și chiar ușile focarului în tuneluri.
Trenurile sunt controlate în întregime din tastatură (și ocazional, prin mouse), dar începând cu 2003 este posibilă utilizarea MSTS cu ajutorul acesoriului periferic RailDriver.
Editorul
[modificare | modificare sursă]Jocul vine și cu un editor numit Editors and Tools și are următoarele opțiuni în meniul principal:
- Route Editor (Editorul de rute); aici are loc procesul de facto de construire a unei rute.
- Activity Editor (Editorul de activități); aici se editează activitățile existente, se crează unele noi, printre altele.
- Cab Editor (Editorul de cabine); aici se editează cabinele de condus.
- Route Geometry Extractor (Extractorul de geometrie al rutelor); înainte de a începe procesul construirii unei, este necesară deschiderea extractorului, pentru a da coordonate geografice asupra oricărei rute create de la zero.
Conținut
[modificare | modificare sursă]La lansare, jocul conține în total șase rute: două în Statele Unite ale Americii, două în Europa interbelică și două în Japonia; patru din ele cu câte două trenuri conduse de către jucător, restul având doar un tren condus de către jucător.
Rute
[modificare | modificare sursă]Numele rutei |
Imagine | Operatorul feroviar | Puncte de plecare | Ecartament | Distanță | Perioada | Electrificare | Observații |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Linia Hisatsu (肥薩線) |
 |
JR Kyushu | Yatsushiro, Yoshimatsu via Hitoyoshi |
îngust (1067 mm) |
85 km (53 mile) |
2000-2001 | Nu | Include și două zig-zag-uri în apropiere de stațiile Okoba și Masaki. Linie parțial închisă începând cu 2020 datorită distrugerilor cauzate de inundațiile din Kyushu din acel an. |
| Innsbruck - St. Anton |  |
BBÖ | Innsbruck, Sankt Anton via Landeck-Zams |
standard (1435 mm) |
101 km (63 mile) |
anii 1920/1930 | Nu | Deși linia este electrificată în întregime din 1925, aceasta apare în joc ca fiind complet neelectrificată. |
| Marias Pass |  |
BNSF Railway | Shelby, Whitefish Kalispell |
standard (1435 mm) |
245 km (152 mile) |
2000-2001 | Nu | Include și o linie secundară nesemnalizată spre Kalispell, care inițial făcea parte din magistrală. |
| Northeast Corridor |  |
Amtrak | Philadelphia, Washington D.C. via Baltimore |
standard (1435 mm) |
214 km (133 mile) |
2000-2001 | Da | |
| Calea ferată Settle-Carlisle |
 |
LNER | Settle, Carlisle via Appelby |
standard (1435 mm) |
116 km (72 mile) |
anii 1920/1930 | Nu | Deși în trecut a fost folosită doar de către LNER, în joc apar și trenuri ale LMS și GWR. În update-ul 1.2 sunt incluse și două activități care au loc în anii 1980. |
| Tokyo - Hakone (小田原線) |
 |
Odakyū Dentetsu | Shinjuku, Hakone via Machida, Ebina, Odawara |
îngust (1067 mm) |
88 km (55 mile) |
2000-2001 | Da | În joc linia apare în mare parte așa cum era înaintea cvadruplării tronsonului Yoyogi-Uehara — Mukogaoka-Yuen (cu excepția unui scurt tronson între Izumi-Tamagawa și Kitami). De asemenea, peroanele de la subsol pentru trenurile Odakyū din gara Shinjuku nu apar. |
Material rulant
[modificare | modificare sursă]| Tren | Imagine | Tip | Ecartament | Viteză maximă | An fabricație | Producător | Operator | Observații |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Trenuri ce pot fi conduse | ||||||||
| Flying Scotsman LNER A3 4472 |
 |
Abur | standard (1435 mm) |
160 km/h (100 MPH) |
1923 | Atelierele Doncaster | LNER | |
| Gölsdorf 380 |  |
Abur | standard (1435 mm) |
70 km/h (43 MPH) |
1911 | Fabrica de locomotive Viena-Floridsdorf Atelierele StEG |
BBÖ | Circulă cuplată cu vagoane de dormit și restaurant CIWL ale trenului Arlberg-Orient-Express. Locomotivele au fost construite pentru kkStB dar poartă numele inginerului care le-a proiectat, Karl Gölsdorf. |
| Dash 9 BNSF 4723 GE C44-9W |
 |
Diesel | standard (1435 mm) |
120 km/h (75 MPH) |
1997 | General Electric | BNSF | Locomotiva poartă până în prezent un autocolant care are logotipul Microsoft Train Simulator scris pe el. |
| GP38-2 BNSF 2081 |
_(23016088995).jpg) |
Diesel | standard (1435 mm) |
105 km/h (65 MPH) |
1972 | General Motors Electro-Motive Division |
BNSF | |
| Acela Express Amtrak 2001 |
.jpg) |
Electric (ramă multiplă) |
standard (1435 mm) |
240 km/h (150 MPH) |
1998 | Bombardier Alstom |
Amtrak | |
| Acela HHP-8 Amtrak 851 |
 |
Electric | standard (1435 mm) |
215 km/h (135 MPH) |
1999 | Bombardier Alstom |
Amtrak | Circulă cuplată cu vagoane Amfleet. Retrase din circulație în perioada 2013-2015. |
| KiHa 31-12 |  |
Diesel (automotor) |
îngust (1067 mm) |
95 km/h (60 MPH) |
1987 | Niigata Engineering Fuji Heavy Industries |
JR Kyushu | Retrase din circulație în 2018. O variantă include tăblițe pentru trenul "Isaburō Shinpei". |
| Odakyū 7000 LSE |  |
Electric (ramă multiplă) |
îngust (1067 mm) |
110 km/h (70 MPH) |
1980 | Nippon Sharyō Kawasaki Jūkōgyō |
Odakyū Dentetsu | Retrase din circulație în 2018 |
| Odakyū 2000 |  |
Electric (ramă multiplă) |
îngust (1067 mm) |
110 km/h (70 MPH) |
2000 | Nippon Sharyō Kawasaki Jūkōgyō Toshiba Denki |
Odakyū Dentetsu | Postul de conducere provine de fapt dintr-o garnitură din Seria 1000. |
| Clasa 50 BR 50015 Valiant |
 |
Diesel | standard (1435 mm) |
160 km/h (100 MPH) |
1968 | English Electric | British Rail | Introudsă în update-ul 1.2 alături de câteva vagoane Mark 1. |
| EMD SD40-2 BNSF 8010 |
_(29408510081).jpg) |
Diesel | standard (1435 mm) |
110 km/h (70 MPH) |
1978 | General Motors Electro-Motive Division |
BNSF | Introudsă în update-ul 1.2 alături de câteva vagoane noi și o cambuză Burlington Northern. Renumerotată în 1661 în anul 2010. Model realizat de către TrainArtisan. |
| Trenuri ce nu pot fi conduse | ||||||||
| EMD SD40 BNSF 7171 |
 |
Diesel | standard (1435 mm) |
130 km/h (80 MPH) |
1979 | General Motors Electro-Motive Division |
BNSF | În realitate, această locomotivă nu este un model timpuriu (SD40) ci un model ulterior (SD40-2). Vândută de către BNSF, astăzi aparține Chicago, Fort Wayne and Eastern cu numărul 3415. |
| AMD-103 GE Genesis Amtrak 705 |
 |
Diesel (bi-modal) |
standard (1435 mm) |
160 km/h (100 MPH) |
1995 | General Electric | Amtrak | Circulă cuplată cu vagoane panoramice Superliner. Deși este o locomotivă diesel (cu capabilități de a circula în mod electric în anumite zone), în joc este clasificată drept locomotivă electrică. |
| Metroliner GE E60MA Amtrak 620 |
 |
Electric | standard (1435 mm) |
145 km/h (90 MPH) |
1974 | General Electric | Amtrak | Circulă cuplată cu vagoane Amfleet. Retrasă din circulație în 2003 și casată în următorul an. La momentul lansării jocului, locomotivele E60 erau folosite doar pe trenuri mai lente, în timp ce trenul Metroliner era un tren rapid. |
| KiHa 140 |  |
Diesel (automotor) | îngust (1067 mm) |
95 km/h (60 MPH) |
1977 | Niigata Engineering Fuji Heavy Industries |
JR Kyushu | Variantă remotorizată a automotorului KiHa 40 |
| Odakyū 30000 EXE |  |
Electric (ramă multiplă) |
îngust (1067 mm) |
110 km/h (70 MPH) |
1996 | Nippon Sharyō Kawasaki Jūkōgyō |
Odakyū Dentetsu | |
| Gölsdorf 310 |  |
Abur | standard (1435 mm) |
100 km/h (62 MPH) |
1911 | Fabrica de locomotive Viena-Floridsdorf Atelierele StEG |
BBÖ | Locomotivele au fost construite pentru kkStB dar poartă numele inginerului care le-a proiectat, Karl Gölsdorf. |
| Royal Scot LMS 6100 |
 |
Abur | standard (1435 mm) |
145 km/h (90 MPH) |
1930 | Atelierele Crewe | LMS | |
| Pendennis Castle GWR 4079 |
 |
Abur | standard (1435 mm) |
120 km/h (75 MPH) |
1924 | Atelierele Swindon | GWR | |
Probleme
[modificare | modificare sursă]În versiunea sa de bază, chiar și cu patch-uri, MSTS continuă să prezinte diverse probleme, printre care:
- Înainte de patch-ul 1.2, MSTS se putea juca doar cu CD-ul nr. 2 introdus în calculator. După patch-ul 1.2, MSTS se poate juca fără a introduce CD-uri.
- Deoarece jocul are o limitare absolută de 2 GB RAM, jocul se va închide automat, chiar și când acesta este instalat în calculatoare mai performante.
- În unele cazuri, tot datorită memoriei insuficiente, uneori este posibil ca texturile și/sau obiectele să nu apară, ducând la erori și în unele cazuri, crash-uri.
- Când opțiunea Derailments (deraieri) este activată, trenul va deraia chiar și la cea mai mică abatere asupra limitei de viteză, indiferent de geometria căii ferate.
- Pe ruta Marias Pass (și alte rute descărcabile), în anumite zone există riscul ca trenul să se destrame din motive inexplicabile.
- Erori în sistemul de semnalizare: este posibil ca în unele cazuri semnalul roșu să nu se mai schimbe (în timpul staționării), sau la polul opus, semnalele să arate cale liberă dar să ducă la ciocniri între trenuri.
- În jocul de bază, chiar și cu patch-uri, nu este posibilă schimbarea postului de conducere; acest lucru este posibil cu ajutorul MSTSbin; tot în aceleași circumstanțe, nu este posibilă schimbarea locomotivei decât cu MSTSbin.
- Nu există mod nocturn în cabine, ceea ce înseamnă că pe timpul nopții, postul de conducere este complet iluminat ca și cum ar fi în plină zi; acest lucru este remediat de către MSTSbin.
În 2002, Microsoft a lansat patch-ul 1.2, urmat de patch-ul 1.4, care până în prezent rămâne versiunea finală a jocului de bază.
Curiozități
[modificare | modificare sursă]Jocul de asemenea include și anumite curiozități:
- Prin apăsarea combinației de taste Ctrl+T, timpul din joc poate fi accelerat; acest lucru poate fi oprit cu combinația Shift+T.[2]
- Prin apăsarea combinației de taste Ctrl+Z, se poate activa modul autopilot; trenul va fi efectiv condus de către calculator.[3]
- Fișierele .eng (pentru fiecare locomotivă) pot fi deschise cu Notepad și modificate, acest lucru este folosit pentru a duce trenurile la viteze extrem de mari (peste bariera sunetului).
- Pe ruta Tokyo - Hakone, unul din punctele de plecare se numește Odawara next cu destinația End of line, în realitate acest tronson aparține Magistralei Tōkaidō.[4]
- Pe ruta Marias Pass, există un tronson de linie izolat, aflat în afara limitelor rutei, alcătuit dintr-o linie care merge în cercuri aflată într-o zonă fără peisaj.[5]
Recepție
[modificare | modificare sursă]| Recepție | ||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ||||||||||||||||||||||||||
Până la sfârșitul anului 2001, jocul s-a vândut în 191.952 de exemplare în SUA, generând venituri de 8,7 milioane de dolari. Până în august 2006, aceste cifre au crescut la 330.000 de exemplare (11,6 milioane de dolari) în SUA. Acest lucru a determinat revista Edge să îl claseze în 2006 pe locul 54 în topul celor mai bine vândute jocuri pe calculator lansate în secolul 21.
La nivel internațional, jocul a primit un premiu de vânzări „Argint” din partea Entertainment and Leisure Software Publishers Association (ELSPA), ceea ce indică vânzări de cel puțin 100.000 de unități în Marea Britanie. Pe piața germană, Verband der Unterhaltungssoftware Deutschland (VUD) i-a acordat o certificare „de aur” la începutul anului 2003, pentru vânzări de cel puțin 100.000 de unități în Germania, Austria și Elveția.
Un milion de copii au fost vândute până în 2005, și, în ciuda vechimii sale, este încă foarte popular și are o comunitate numeroasă și activă.
În ceea ce privește recenziile, potrivit site-ului de agregare a recenziilor Metacritic, recenziile sunt în mare parte pozitive, având un scor de 84/100.
Modding
[modificare | modificare sursă]De la bun început jocul a avut suport pentru moduri (cunoscute mai bine sub denumirea de addon-uri), iar unul din cele mai timpurii addon-uri este ruta Tokyo-Takao a magistralei Chūō realizată de către dezvoltatorul japonez Twillight Express, care lansarea lui a coincis cu lansarea jocului în Japonia.[15]
De a lungul aniilor, au apărut tot felul de addon-uri, fie gratis (freeware), fie cu plată (payware), reprezentând rute și trenuri din diverse țări, mai ales Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Rusia și chiar și țări mai mici precum Olanda, Cehia, Slovacia, Ungaria și România. Din păcate, începând cu anii 2010 și continuând în anii 2020, multe comunități MSTS au dispărut după ce membrii lor fie au migrat la alte jocuri (în mare parte Train Simulator Classic și/sau Trainz), fie s-au spart, ducând la pierderea unei mari părți de conținut (inclusiv cel payware). Altele, precum trainsim.com, în continuare rămân active și continuă să găzduiască conținut, uneori vechi de mai bine de 25 de ani.
Utilități
[modificare | modificare sursă]De asemenea au apărut și programe secundare, cu scopul de a face jocul mai ușor de utilizat, printre care:
- MSTSbin, un patch neoficial care implementează o sumedenie de funcții noi (ridicarea ambelor pantografe, iluminat îmbunătățit, locomotive bidirecționale, GUI transparent, etc).[16]
- Train Store, un program terț care externalizează procesul de selectare al activităților, deoarece cu prea mult conținut instalat, MSTS rămâne fără memorie.
- Convoi, un program separat care ajută în crearea garniturilor noi (acest lucru este posibil și fără Convoi, dar doar din editorul de activități)[17]
- XTracks
- NewRoads
Conținut românesc
[modificare | modificare sursă]Primul conținut românesc pentru MSTS a apărut spre sfârșitul anului 2005, fiind realizat de către Balkan Locomotive Works (BLW); care a realizat pe parcursul următorului an tot felul de vehicule (locomotive electrice, diesel, vagoane de marfă și de călători), iar în octombrie 2006 a apărut și prima rută - România V1, realizată de Eduard Gabriel Obretin, fiind o rută complet fictivă dar inspirată de Căile Ferate Române. Tot în aceiași lună este lansat și site-ul train-sim.ro, care devine principalul hub pentru conținut românesc în a doua jumătate a aniilor 2000.[18]
Deși în următorii ani comunitatea românească s-a scindat, apărând alte site-uri (printre care trenuleZZe.ro și blackrail.ro), aceasta a reușit totuși să realizeze numeroase rute și trenuri, printre care:
- Ruta Wallachia (2009), conținând liniile București-Ploiești, București-Videle și Videle-Giurgiu
- Ruta Deva-Târgu Jiu (2013), conținând traseul menționat anterior, alături de calea ferată Livezeni-Bărbăteni inclusiv un tronson scurt din calea ferată Deva-Brad (doar între Mintia și Chișcădaga)
- Ruta Timișoara (2008), o rută centrată în Banat dar care de fapt include mai multe linii, inclusiv Magistrala 900 către București.
- Locomotiva electrică LE 3400 kW (2010), în toate variantele (nemodernizate, modernizate de Končar, modernizate de Promat)
- Locomotiva diesel electrică LDE 2100 CP (2007), în toate versiunile (inclusiv versiunile de export pentru Bulgaria, Polonia și China)
Succesori
[modificare | modificare sursă]MSTS 2 (prima versiune)
[modificare | modificare sursă]Pe 7 mai 2003, Microsoft și Kuju au anunțat jocul Microsoft Train Simulator 2, joc pe care l-au prezentat la E3 în Los Angeles, pe 15 mai 2003. Față de jocul original, MSTS 2 beneficia de grafică îmbunătățită, pasageri în mișcare în stații, cabine tridimensionale, efecte meteorologice dinamice și plăci turnate funcționale. În interesul practicității, jocul urma să fie compatibil cu prima versiune a MSTS. Printre conținutul nou urma să fie inclus:
- Horseshoe Curve și zona Altoona, cu trenuri Pennsylvania Railroad în anii 1950
- Zona Ruhrgebeit, cu trenuri InterCity remorcate de locomotiva din Seria 103 a DBAG
- O rută Britanică, în epoca postbelică (anii 1950 sau începutul aniilor 1960)
- Calea ferată Lötschberg cu locomotive BLS Re 465
- O rută din Japonia a cărei identități nu a fost dezvăluită niciodată
Deși jocul urma să fie lansat în iulie 2004, deja în august 2003, Kuju a ieșit din proiect iar dezvoltarea a fost preulată de către Microsoft Game Studios, urmând ca dezvoltarea să fie sistată complet în aprilie 2004, invocând motive logistice și interese concurente (mai ales cu privire la franciza Microsoft Flight Simulator).[19] Cu toate acestea, Kuju a resuscitat proiectul urmând ca în octombrie 2007 să-l lanseze ca propriul produs prin intermediul Electronic Arts, numind-ul Rail Simulator; eventual evoluând în Railworks și în Train Simulator Classic în prezent.
MSTS 2 (a doua versiune)
[modificare | modificare sursă]În ianuarie 2007, Microsoft a anunțat pentru a doua dată jocul Microsoft Train Simulator 2, de data aceasta fiind dezvoltat de către Aces Game Studios, urmând să fie compatibil atât cu (pe atunci) noul Windows Vista, cât și cu Windows XP. Jocul urma să facă parte din inițiativa "Games for Windows".
De la începutul dezvoltării, jocul s-a bazat pe Flight Simulator X (FSX) pentru diverse funcții, printre care motorul grafic, date globale pentru generarea rutelor, fizică (cel puțin pentru bazele jocului) și efecte meteorologice. Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale sale este capacitatea simulării de a modela coridoarele feroviare ale întregii planete, reproducând un concept similar celui din seria Flight Simulator, cu date privind rețeaua feroviară globală, astfel încât oricine să-și poată conduce trenurile în mod liber, fără restricții. Datele ar fi fost disponibile și pentru creatorii de rute, pentru a putea fi modificate în orice fel, în funcție de nevoile lor de modelare, oriunde în lume. Spre deosebire de crearea unei rute întregi de la zero (așa cum era obișnuit până în prezent la MSTS și la alte simulatoare feroviare), acest lucru ar necesita doar retușări cosmetice și plasarea obiectelor. Pe lângă asta acest lucru a ușurat și procesul de încărcare, deoarece în jocul MSTS original toate rutele și trenurile trebuiau încărcate la pornirea jocului. Totuși, acest lucru a și însemnat eliminarea oricărei forme oficiale de compatibilitate cu prima versiune a MSTS.[20]
De asemenea, selecția de rute și trenuri de bază a fost redusă, ajungând la doar patru rute din epoca contemporană:
- Horseshoe Curve și zona Altoona, dar cu trenuri Norfolk Southern (EMD SD40-2 cu capota înaltă, GE C40-9W)
- Stevens Pass între Wenatchee și Everett, cu trenuri BNSF (GE C44-9W, EMD SD40-2 respectiv EMD GP38-2)
- Calea ferată Lötschberg (între Brig și Thun/Interlaken) cu locomotive BLS Re 465
- Calea ferată Köln-Düsseldorf cu trenul de mare viteză ICE 3
Jocul a fost prezentat pentru prima oară la Gamescom în Leipzig, pe 26 august 2007. În afară de imagini și două videoclipuri din timpul procesului de dezvoltare, s-a demonstrat și funcționalitatea datelor globale. Pe parcursul următorului an au avut loc diverse călătorii de documentare pentru dezvoltarea rutelor și a materialului rulant, inclusiv un curs de formare de două zile în Vancouver, Canada.[21]
Deși jocul se apropria din ce în ce mai mult de data lansării, pe 23 ianuarie 2009, Microsoft a anunțat încheierea contractlor de muncă a 5000 de angajați datorită crizei financiare de la sfârșitul aniilor 2000. Printre cei afectați s-a numărat și toți angajații Aces Game Studio, care dezvoltau MSTS 2 și successorul jocului FSX, lucru ce a declanșat consternare în rândul tuturor. Microsoft a justificat decizia "pentru a alinia resursele Microsoft cu prioritățile noastre strategice".
De atunci, mulți dintre membrii echipei de dezvoltare s-au regrupat pentru a realiza jocul Run 8, iar doi directori de la Aces Game Studios au anunțat lansarea unui nou studio de jocuri numit Cascade Game Foundry.
OpenRails
[modificare | modificare sursă]După ce Microsoft a anunțat sistarea dezvoltării jocurilor video, OpenRails a luat ființă ca un proiect comunitar open-source cu scopul de a îmbunătăți MSTS, astfel extinzându-i viața utilă. Printre îmbunătățirile întreprinse de comunitatea OpenRails, acestea includ introducerea modului multiplayer, fizicii din joc, sistemelor de semnalizare și suportul pentru modele mai detaliate, printre altele.
OpenRails este folosit și pentru studii de caz, precum un studiu din 2016 în care a fost analizat impactul atacurilor cibernetice asupra căilor ferate din viața reală.[22]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Microsoft Train Simulator”. USK-Datenbank[*].
- ↑ https://www.youtube.com/watch?v=rB_i064hvMI
- ↑ https://www.youtube.com/watch?v=rB_i064hvMI
- ↑ https://www.youtube.com/watch?v=mqz0VhhVFYA
- ↑ https://youtube.com /qCJhGrxqpoQ?si=vqXsRIPwPQAT1FRK&t=171
- ↑ „Microsoft Train Simulator”. Metacritic. Fandom. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Bye, John "Gestalt" (). „Microsoft Train Simulator”. Eurogamer. Gamer Network. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Osborne, Scott (). „Train Simulator Review”. GameSpot. Fandom. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ McConnaughy, Tim (). „Microsoft Train Simulator”. GameSpy. GameSpy Industries. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Lafferty, Michael (). „Microsoft Train Simulator Review”. GameZone. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Butts, Steve (). „Train Simulator”. IGN. Ziff Davis. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Microsoft Train Simulator”. PC Gamer. Vol. 8 nr. 9. Imagine Media. septembrie 2001.
- ↑ Presley, Paul (septembrie 2001). „Microsoft Train Simulator”. PC Zone. Nr. 106. Dennis Publishing. p. 72. Accesat în .
- ↑ Saltzman, Marc (). „'Train Simulator' on the right track”. The Cincinnati Enquirer. Gannett Company. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ https://game.watch.impress.co.jp/docs/20011015/tyuou.htm
- ↑ https://nekocoaster.github.io/msts-bin/
- ↑ https://www.activitysimulatorworld.net/convoi/Convoi.pdf
- ↑ https://web.archive.org/web/20070305171310/http://www.train-sim.ro/
- ↑ https://www.youtube.com/watch?v=GXzE1Yb54xU
- ↑ https://www.youtube.com/watch?v=GXzE1Yb54xU
- ↑ https://www.youtube.com/watch?v=GXzE1Yb54xU
- ↑ Teo, Zhan-Teng; Tran, Bao Anh N.; Lakshminarayana, Subhash; Temple, William G.; Chen, Binbin; Tan, Rui; Yau, David K. Y. (). „Secure Rails: Towards an open simulation platform for analyzing cyber-physical attacks in railways”. 2016 IEEE Region 10 Conference (TENCON). pp. 95–98. doi:10.1109/TENCON.2016.7847966. ISBN 978-1-5090-2597-8.