Rankism
| Parte a seriei despre |
| Discriminare |
|---|
 |
Rankismul este „un comportament abuziv, discriminatoriu și/sau exploatator față de persoane din cauza rangului lor într-o anumită ierarhie”. Abuzul bazat pe rang stă la baza multor alte fenomene, cum ar fi bullying-ul, rasismul, suprematismul (adesea supremația albă), xenofobia, hărțuirea, ageismul, sexismul, capacitismul, sanismul, antisemitismul, islamofobia, homofobia și transfobia.[1]
Caracteristici
[modificare | modificare sursă]Rangul poate apărea în orice ierarhie socială, cum ar fi guverne, corporații, familii, organizații non-profit și universități. Rankismul poate lua mai multe forme, inclusiv:[2]
- exploatarea poziției cuiva în cadrul unei ierarhii pentru a obține avantaje și beneficii nejustificate (de exemplu, bonusuri corporative masive);
- abuzul de poziție de putere (de exemplu, părinte sau preot abuziv, director general corupt, șef hărțuitor, abuz asupra deținuților);
- folosirea rangului ca scut pentru a scăpa nepedepsit după ce ai insultat sau umilit pe alții;
- utilizarea rangului pentru a menține o poziție de putere mult timp după ce aceasta poate fi justificată;
- exportarea rangului obținut într-o sferă de activitate pentru a revendica o valoare superioară ca persoană;
- exploatarea unui rang dobândit sau deținut în mod ilegitim (ca în situațiile care se bazează pe distincții false de rang social, cum ar fi rasismul, sexismul, ereditatea, starea civilă, apartenența la o bandă, clasismul).
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Fuller, Robert. „Rankism: A Social Disorder”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Fuller, Robert. „Democracy's Next Step: Building a Dignitarian Society”. Arhivat din original la . Accesat în .