Romancero gitano
Romancero gitano | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | Federico García Lorca |
| Gen | lyricism[*] |
| Ediția originală | |
| Titlu original | Romancero gitano |
| Limba | spaniolă |
| Țara primei apariții | |
| Data primei apariții | |
| Număr de pagini | 250 |
| Modifică date / text | |
Romancero gitano este o colecție de poeme de Federico García Lorca, publicată în 1928. Este cel mai cunoscut volum al poetului, cel care i-a adus celebritatea în Spania, fiind considerat o operă fundamentală a literaturii spaniole din secolul al XX-lea.
În Franța, Romancero gitano a fost inclus în programa sesiunilor din 2016 și 2017 ale examenului de agrégation (litere moderne), la disciplina literatură comparată, în cadrul temei „Forme ale acțiunii poetice”, alături de operele lui René Char și Mahmoud Darwish.
Ancorat în Generația lui 27, volumul Romancero gitano îmbină poezia savantă cu cea populară. Este compus din optsprezece romanțe, poeme cu formă și tematică tradițională specifice secolului al XV-lea.
Din punct de vedere tehnic, aceste poeme sunt scrise în octosilabe, unde doar versurile pare rimează între ele, folosind asonanța.
Lorca a dorit să reia această formă tradițională pentru a celebra cultura gitană, care a alimentat profund cultura Andaluziei. Volumul reflectă suferințele unui popor care trăiește la marginea societății, persecutat de reprezentanții autorității. Totuși, nu datele etnice sunt cele care primează aici.
Romii sunt celebrați ca ființe „primitive” (în sensul nobil al termenului), eterni nomazi sedentarizați cu forța, nostalgici după întinderile nesfârșite unde puteau galopa. Scopul este de a cânta întreaga Andaluzie, de la cotidian la mitic, de la folcloric la oniric și de la terestru la cosmic:
„Îl numesc gitan pentru că gitanul este tot ce este mai înalt, mai profund, mai aristocratic în țara mea, cel mai reprezentativ pentru stilul său și cel care păstrează jarul, sângele și alfabetul adevărului andaluz și universal”.[1]”
Această declarație a fost făcută de autor în cadrul Conferinței-recital despre Romancero Gitano, susținută la 9 octombrie 1935, la Reședința Studenților din Barcelona.
Poemele au ca decor orașe emblematice precum Granada, Córdoba sau Sevilla. Acestea aduc în scenă personaje rome, precum Antoñito el Camborio sau călugărița gitană, dar și sfinți (Sfânta Eulalia), personaje biblice (Tamar și Amnon(d)) sau personificări ale elementelor naturii (Luna seducătoare, Vântul desfrânat).
Romancero gitano este renumit, de asemenea, pentru senzualitatea sa și utilizarea magistrală a metaforei. Volumul este străbătut de numeroase simboluri recurente:
- Luna și culoarea verde: simbolizează adesea moartea;
- Apa curgătoare și calul: reprezintă pasiunea și libertatea.
Cuprins
[modificare | modificare sursă]- Romance de la Luna, Luna (în română Romanța Lunii, Lună)
- Preciosa y el aire (în română Preciosa și vântul)
- Reyerta (în română Încăierarea)
- Romance Sonámbulo (în română Romanță somnambulă)
- La Monja Gitana (în română Călugărița gitană)
- La casada infiel (în română Nevasta desfrânată)
- Romance de la pena negra (în română Romanța suferinței negre)
- San Miguel (Granada) (în română Sfântul Mihail)
- San Rafael (Córdoba) (în română Sfântul Rafael)
- San Gabriel (Sevilla) (în română Sfântul Gabriel)
- Prendimiento de Antoñito el Camborio en el camino a Sevilla (în română Arestarea lui Antoñito el Camborio pe drumul spre Sevilla)
- Muerte de Antoñito el Camborio (în română Moartea lui Antoñito el Camborio)
- Muerto de amor (în română Mort de iubire)
- Romance del emplazado (în română Romanța celui somat – dedicată lui Emilio Aladrén[2])
- Romance de la Guardia Civil Española (în română Romanța Gărzii Civile Spaniole)
- Martirio de Santa Olalla (în română Martiriul Sfintei Eulalia)
- Burla de don Pedro a caballo (în română Batjocura lui don Pedro călare)
- Thamar y Amnón (în română Tamar și Amnon)
Stilul de scriere
[modificare | modificare sursă]Lorca își propune să îmbine limbajul narativ cu lirismul, fără ca vreunul dintre cele două să piardă din calitate. Astfel, el reia tradiția genului romancero: povești care încep in media res și care au un final deschis, descrieri detaliate, prezența unui narator și dialoguri la stilul direct între personaje.
Această preluare a genului romance medieval nu este un pastiș, ci mai degrabă o „grefă” creativă. Lorca introduce însă inovații semnificative:
- Dialogurile intervin brusc pentru a întrerupe narațiunea;
- Acțiunea progresează adesea în catrene;
- Suprapunerea acțiunilor: Uneori, mai multe planuri narative se desfășoară simultan.
De exemplu, în „Romance de la Luna, Luna”, în timp ce Luna seducătoare vrăjește micul gitan, ritmul poemului sugerează în plan secundar sosirea iminentă a gitanilor călare.
Adaptări muzicale și coregrafice
[modificare | modificare sursă]Poemele din acest volum au fost frecvent puse pe muzică și interpretate, în special de compozitori și artiști precum Mario Castelnuovo-Tedesco(d), Paco Ibáñez, Vicente Pradal și Violeta Ferrer.
Lumea dansului a fost, de asemenea, profund influențată de această operă. Dansatoarea de flamenco Cristina Hoyos(d) a creat împreună cu compania sa un spectacol intitulat chiar Romancero gitano, adaptând o parte din poeme în coregrafii și cântece specifice stilului flamenco.
Posteritate și recunoaștere
[modificare | modificare sursă]Impactul cultural al volumului este unul global, fiind inclus în mai multe clasamente de prestigiu:
- Cele mai bune 100 de cărți din toate timpurile: În anul 2002, Cercul Norvegian al Cărții a inclus volumul în această listă, pe baza propunerilor a 100 de scriitori din 54 de țări.
- Cele 100 de cărți ale secolului: În anul 1999, Romancero gitano a ocupat locul 83 în clasamentul realizat de Fnac și ziarul Le Monde.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ García Lorca, Federico (). Œuvres complètes, I. Bibliothèque de la Pléiade (în franceză). Paris: Gallimard. p. 968. ISBN 978-2-07-010989-0.
- ↑ „Romancero gitano - Romance del emplazado” (în spaniolă). Poetas Andaluces. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Romancero gitano la Wikimedia Commons- „Romancero gitano” (în spaniolă). Wikisource. Accesat în .