Râul Botna

Râul Botna
Botna în cursul superior, lângă Bardar, Ialoveni.
Date geografice
Bazin hidrografic	bazinul Nistrului[*]​
Zonă de izvorâre	Stejăreni, Strășeni
Emisar	Nistru
Punct de vărsare	Chițcani, Căușeni
Date hidrologice
Bazin de recepție	1540 km²
Lungimea cursului de apă	152 km
Debit mediu	0,77[1] m³/s
Date generale
Țări traversate	Moldova
Localizare	Raionul Strășeni, Raionul Ialoveni, Raionul Căușeni; Republica Moldova
Afluenți de stânga	Larga
Afluenți de dreapta	Botnișoara, Căinar
Principalele localități traversate	Văsieni, Ulmu, Costești, Căușeni
Baraje	Lacul de acumulare Răzeni
Poduri	peste 20; dintre care 5-10 traversabile cu vehicule
Modifică date / text

Râul Botna este un afluent al râului Nistru care trece prin unele localități din centrul Republicii Moldovei. Botna izvorăște pe panta sud-estică a unui versant glisant, într-o pădure de fag-carpen.^[2] El străbate sate ca Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi ș.a. Înclinarea medie a râului constituie 1,5 grade. De la izvor până la satul Sălcuța cursul râului are direcție în sud-est, apoi cotește spre nord-est. Valea râului este simetrică până la s. Bardar, mai departe se conturează asimetrie de dreapta. Lățimea luncii variază între 0,5-1,0 km în cursul superior până la 2,0-2,5 km în cursul inferior. În trecut, în vale de s. Costești râul forma meandre. Ulterior, albia a fost îndreptată și adâncită.

Nume râului poate fi explicat prin apelativul românesc regional botină - „vas din doage de lemn sau făcut dintr-o buturugă prin scobire”, prin extensiune semantică – „izvor captat într-un asemenea vas”. La forma actuală s-a ajuns prin eliminarea în pronunție a vocalei neaccentuate ‹i› și articularea enclitică a denumirii. Semnificația de origine a denumirii va fi fost „valea izvoarelor”, „râul de pe valea cu multe izvoare”. Botna este menționată documentar începând cu anul 1429.^[3]

În bazinul Boteni curg 273 de râuri, dintre care 8 au lungimea de peste 10 km: Târnauca, Baccealia, Comoara, Vălcineț, Hultura, Horodca, Valea Lupului, Vișina, Potolinca, Valea Cornului, Carpăna, Sâcâita, Șugubața, Streștioara, Ursoaia, Vâlcele, Țanca, Larga, Chetroșica, Văgăuna, Valea Mare, Mișiliderea, Botnișoara, Căinarul, Opărita, Valea Podului, Valea Puhoi, Ciocana, Tulea, Valea Văraticului (Cureni) ș.a.^[4]

Cercetările algoflorei în anii 1960-'70 a evidențiat 255 specii de alge în lacul Ulmu, 211 - în lacul Costești, 251 în lacul Răzeni. Flora acvatică este reprezentată de: lintiță de apă (Lemna minor), papură (Phargmites australis), coada-calului (Equisetum arvense), dentiță (Bidens tripartita), piperul de baltă (Polygonum hydropiper) etc.^[2]